ARTICOLE / INTERVIURI
STUDIU PRIVIND IMAGINEA SISTEMULUI JUDICIAR
Dr. Marius Negrescu
Résumé :
Dans cet ouvrage j´ai étudie les représentations et les opinions des citoyens sur le système judiciaire roumain, notamment sur la police judiciaire et les policiers en utilisant la méthode ˝laddering˝ (Thomas J. Reynolds, Jonathan Gutman). Cette méthode a suppose de réaliser des interviews en profondeur pour découvrir des cartes mentales qui synthétisent l´image de la police et des policiers. Les résultats de la recherche ont montre que la police roumaine est dans une position inférieure d'autorité et de l'image en raison de plus ou moins, la corruption, la qualité du personnel, le cadre juridique, les fonds et le budget. Aussi, la bureaucratie, la non transparence des activités, le manque de communication institutionnelle, provoque une perte de confiance dans cette institution. Le sentiment d'insécurité et de manque de confiance dans la police peut amener les gens à chercher à éviter les institutions de l'Etat dans la résolution de problèmes et de chercher des façons informelles, et peut-être illégales (la corruption, ou trafic d'influence). Le système judiciaire dans son ensemble souffre d'un financement insuffisant, manque d'équipements logistiques, l'instabilité législative et le manque de fermeté et de célérité dans l'application des lois. Alors que les citoyens ont besoin d´une récupération rapide des dommages matériels subis à la suite d'infractions, le système judiciaire répond par l'identification et l´interpellation des infracteurs et moins sur la récupération des dommages. Le manque d´autorité de la police, des procureurs et des juges est en partie dû à la perception du manque de pouvoir et de l'inefficacité du système et de la législation pénale. La bureaucratie, la non transparence des activités, le manque de communication, manque de spécialisation et le faible niveau culturel des policiers peuvent causer la perte de confiance en eux. Aussi la recherche a montre que le personnel militaire du Ministère de l'Intérieur, les gendarmes ont plus d'autorité et une image publique meilleure due – a l 'uniforme militaire, a une meilleure condition physique et les interventions directes pour imposer l'ordre publique.
Problematica şi relevanţa temei:
Din perspectiva realizării unei lucrări asupra sistemului judiciar din România, vizând identificarea unor metode de adaptare a mijloacelor de control social la realităţile noii societăţi, am analizat mecanismele legate de impunerea autorităţii legilor penale, de aplicare eficientă a acestora, de întărire a autorităţii actorilor - membri a acestui sistem - începând cu poliţiştii, procurorii până la judecători.
Acesta lucrare prezintă rezultatele obţinute in urma aplicării, in cursul anului 2011, a unei metode de cercetare specifica studiilor de marketing, in cea ce priveşte identificarea imaginii poliţiştilor.
Sistemul judiciar este un sistem cu o organizare birocratică, poate înstrăinat de scopurile sale in sensul în care în care solicitările, plângerile, sesizările, nevoile, doleanţele, dosarele persoanelor sunt înregistrate, clasate, numerotate, fiecare dintre ele fiind tratate nediferenţiat, egal, cu aceeaşi măsură, fiind soluţionate în intervale mari de timp.
Comunicarea intre membrii si clienţii acestui sistem este împiedicată atât de reglementări specifice cât şi de diverse obstacole specifice birocraţiei – ghişee, orare de audienţe etc. În timp ce părţile vătămate solicită recuperarea rapidă a prejudiciilor materiale suferite în urma săvârşirii unor infracţiuni, sistemul judiciar reacţionează prin identificarea, probarea si arestarea făptuitorilor, şi mai puţin asupra imobilizării proprietăţilor acestora în vederea recuperării prejudiciilor .
Autoritatea scăzută a poliţiştilor, procurorilor şi judecătorilor este determinată în parte de percepţia lipsei de putere a acestora cât şi datorită ineficienţei sistemului şi a legislaţiei penale. Imaginea poliţiştilor în mass-media este negativă, fiind caracterizaţi drept neprofesionişti, incompetenţi, corupţi şi fără autoritate. Poliţia română se află în situaţia unei scăderi de autoritate şi imagine, datorită corupţiei, calităţii personalului, numărului scăzut şi chiar timorării acestuia. Cetăţenii nu au încredere in politisti şi in celelalte organe ale statului şi se observă tendinţa de a evita să apeleze la acestea pentru rezolvarea problemelor de natură judiciară. Deasemenea cetăţenii evită să participe la procedurile judiciare în calitate de martori datorită sentimentului de nesiguranţă şi a lipsei de încredere în protecţia oferită de instituţiile statului. Există opinii potrivit cărora siguranţa personală a cetăţenilor, în spaţiile publice, nu este asigurată de către organele abilitate. Cetăţenii resimt sentimentul de nesiguranţă noaptea, în spaţiile publice, în zonele neaglomerate.
Se arata deasemenea ca sistemul judiciar în ansamblul său suferă de o finanţare insuficientă, lipsa mijloacelor logistice, instabilitate legislativa, lipsă de fermitate şi celeritate în aplicarea legilor.
Obiectivele cercetarii:
Am stabilit drept obiective ale cercetării următoarele:
Identificarea imaginii poliţistului din România
Studierea aprecierii autorităţii poliţiştilor în România
Identificarea factorilor de scădere a autorităţii poliţiştilor în România
Metode de cercetare utilizate:
Studiul a constat in efectuarea unor interviuri aprofundate, folosindu-se metoda laddering, în vederea identificării reprezentărilor subiecţilor asupra poliţiştilor.
Aceasta metoda oferă o modalitate simplă şi sistematică de studiere a reprezentărilor subiecţilor fata de imaginea studiata.
Prin aceste interviuri aprofundate au fost identificate aşa numitele ˝harţi˝ mentale care sintetizează reprezentările subiecţilor in legătură cu aspectele vizate.
Interviurile s-au realizat cu un numar de 8 subiecţi cunoscători ai obiectului studiat şi problematicii sistemului judiciar, in cursul anului 2011.
Metoda laddering a fost utilizata iniţial in cercetările de marketing. Utilizarea metodei are ca finalitate alcătuirea unei hărţi mentale care sintetizează viziunea consumatorului faţă de un anumit produs.
Potrivit cercetătorilor Thomas J. Reynolds şi Jonathan Gutman harta mentala reprezintă sinteza, descrierea grafică a unuia sau a mai multor interviuri aprofundate si prezintă într-o modalitate simplă si relevanta relaţiile dintre anumite atribute, consecinţe şi valori –concepte legate de imaginea studiata.Interviurile realizate cu fiecare subiect, trebuie sa vizeze identificarea atributelor imaginii studiate, precum si consecinţele impactului acestor atribute asupra subiecţilor şi valorile personale vizate.
Autorii considera ca există o ierarhie a percepţiei subiecţilor asupra conceptului, imaginii studiate, ce porneşte de la atribute spre consecinţe şi valori personale, relevând relaţiile intre acestea iar totul poate fi prezentat sintetic in maniera grafica.
Harta mentala rezultata prezintă relaţiile consecinţe-valori-atribute şi descrie deasemenea comportamentul subiecţilor fata de conceptul/produsul/imaginea studiata, în funcţie de anumite valori personale.
Metoda permite studierea modalităţii prin care produsul studiat influenţează viaţa subiecţilor, permite identificarea motivelor reale care determină cumpărarea unui produs şi studierea in profunzime a motivelor si mecanismelor utilizate.
Metoda laddering presupune identificarea si intervievarea unor subiecţi bine cunoscători ai conceptului/produsului/imaginii studiate.
Interviul propriu zis presupune, in prima faza identificarea tuturor atributelor care caracterizează in opinia subiectului conceptul studiat, in faza a doua se cercetează consecinţele asupra subiectului, a vieţii si a comportamentului acestuia, in a treia faza sunt vizate valorile implicate.
Prin identificarea relaţiilor dintre atribute, consecinţe şi valori se identifica un model ierarhic, o scara („ladder” în limba engleză ). Odată identificate aceste relaţii, acestea sunt grupate, in forma unor harţi mentale privind imaginea studiata.Aplicarea acestei metode permite studiul reprezentărilor si a mecanismelor cognitive ale subiecţilor privind conceptul/produsul/imaginea studiata.
Rezultatele cercetării:
Prin interviurile în profunzime prin metoda laddering s-a intenţionat iniţial studierea unei singure imagini , imaginea „poliţistului” -„poliţistul de pe stradă” . Mulţi participanţi la interviuri au arătat insa că există două concepte ce se suprapun asupra imaginii studiate „poliţistului de pe stradă” - „poliţistul de la circulaţie” şi ”jandarmii”.
În cadrul acestor interviuri majoritatea participanţilor au făcut referire deasemenea la “modelul poliţistului ideal” aflat în totală contradicţie cu “poliţistul de pe stradă”.
S-au identificat opinii privind existenţa unei ierarhii valorice, fiind identificate trei tipuri de poliţişti - poliţiştii corupţi –„au vile şi sunt mână în mână cu infractorii”, poliţiştii obişnuiţi - funcţionari obişnuiţi care şi-au găsit un serviciu si poliţiştii buni - “fac dreptate”.
Sintetizând atributele, consecinţele şi valorile desprinse din cercetare am întocmit doua hărţi mentale “poliţistul de pe stradă” şi „poliţistul de la circulaţie”care sintetizează viziunea subiecţilor asupra conceptului de poliţist.
1.Principalele consecinţe asupra cetăţenilor rezultate din studiul modelului „poliţistului de pe stradă” sunt : nu depun plângere, nu apelez la serviciile poliţiei, infractorii rămân nepedepsiţi, pierzi timp, pleci de la muncă, te ţin să aştepţi, ai dificultăţi de comunicare, cauţi o relaţie, o pilă, un vecin, nu am încredere că rezolvă cazul, teamă de repercusiuni din partea infractorilor - şi indică pierderea încrederii în autorităţi şi sentimentul de nesiguranţă.
Astfel reiese faptul că datorită sentimentului de nesiguranţă şi a lipsei de încredere în poliţişti cetăţenii evită să se adreseze direct organelor statului şi apelează la intermediari, căi informale în relaţia cu aceste instituţii.
2.Principalele consecinţe asupra cetăţenilor rezultate din studiul modelului „poliţistul de la circulaţie” sunt : inspiră teamă, te face să greşeşti, respecţi ordinele sale, ai dificultăţi de comunicare, te face să-i dai mită –aspecte ce confirmă rezultatele susmenţionate.
A reieşit de asemenea ca imaginea poliţiştilor este negativă fiind caracterizaţi drept neprofesionişti, incompetenţi, corupţi, fără autoritate şi cu un nivel cultural scăzut.
Modelul „poliţistul de la circulaţie” a arătat că aceşti funcţionari par a avea o autoritate mai mare asupra cetăţenilor inspirând subiecţilor în anumite cazuri o anumită doză de putere, de a dispune asupra conducătorilor auto, o prestanţă mai crescută datorata uniformei.
Subiecţii au arătat că birocraţia, netransparenţa activităţilor, lipsa comunicării, lipsa de specializare şi nivelul cultural scăzut al poliţiştilor determină în mod direct pierderea încrederii în aceştia. Interviurile au relevat că în opinia subiecţilor “poliţistul ideal” impune siguranţă, (aparţine unei instituţii militare), aplică legi dure, drepte dar care nu protejează infractorii, acţionează ferm, direct, rapid şi în mod vizibil şi asigură recuperarea prejudiciului.
Subiecţii au arătat că într-o anumită măsură cadrele militare ale Ministerului Administraţiei şi Internelor - jandarmii impun mai multă autoritate, atât datorită uniformei mai apropiate de cea a armatei, a condiţiei fizice a angajaţilor dar şi în ceea ce priveşte modalităţile de acţiune considerate drept ferme, directe, a faptului că pentru impunerea ordinii publice se apelează mai uşor la mijloacele din dotare.
Concluzii:
În urma efectuării unor cercetări calitative – interviuri aprofundate prin metoda laddering - a reieşit faptul că datorită sentimentului de nesiguranţă şi a lipsei de încredere în poliţişti cetăţenii evită să se adreseze direct organelor statului şi apelează la intermediari, căi informale în relaţia cu aceste instituţii pentru a asigura rezolvarea eficientă a problemelor . Aceste modalităţi de acţiune ce în viziunea subiecţilor asigură rezolvarea eficientă a problemelor pot conduce însă la comiterea de infracţiuni -mită, primire de foloase necuvenite sau trafic de influenţă.
A reieşit deasemenea ca imaginea poliţiştilor este negativă fiind caracterizaţi drept neprofesionişti, incompetenţi, corupţi, fără autoritate şi cu un nivel cultural scăzut.Unii funcţionari par a avea o autoritate mai mare asupra cetăţenilor inspirând subiecţilor în anumite cazuri o anumită doză de putere, de a dispune asupra acestora, o prestanţă mai crescută datorată uniformei.
Subiecţii au arătat că birocraţia, netransparenţa activităţilor, lipsa comunicării, lipsa de specializare şi nivelul cultural scăzut al poliţiştilor determină în mod direct pierderea încrederii în aceştia.
Interviurile au relevat că în opinia subiecţilor “poliţistul ideal” impune siguranţă, (aparţine unei instituţii militare), aplică legi dure, drepte dar care nu protejează infractorii, acţionează ferm, direct, rapid şi în mod vizibil şi asigură recuperarea prejudiciului.
Subiecţii au arătat că într-o anumită măsură cadrele militare ale Ministerului Administraţiei şi Internelor –jandarmii impun mai multă autoritate, atât datorită uniformei mai apropiate de cea a armatei, a condiţiei fizice a angajaţilor dar şi în ceea ce priveşte modalităţile de acţiune considerate drept ferme, directe, a faptului că pentru impunerea ordinii publice se apelează mai uşor la mijloacele din dotare.
Limite ale cercetării
Am constatat pe parcursul desfăşurării cercetării existenţa a mai multor limitări:
-din cercetare a reieşit ca exista imagini diferite in ceea ce priveşte poliţiştii
-poliţiştii de pe strada, poliţiştii de la circulaţie si jandarmii.
-metoda presupune intervievarea unui număr scăzut de subiecţi iar rezultatele obţinute vizează doar experienţa personala a acestora si de modalitatea de selecţie, fiind greu de apreciat gradul in care aceste rezultate se pot generaliza
-rezultatele obţinute prin acesta metoda de cercetare trebuie sa fie corelate in cadrul unei anchete sociologice mai ample.